Clujul are atitudine – Tinerii la Putere în 2015

Proiectul ”Clujul are atitudine – Tinerii la Putere în 2015” a avut următoarele obiective: măsurarea gradului de satisfacție față de oferta Clujului în domeniile de interes ale tinerilor; identificarea soluțiilor de dezvoltare a potențialului cultural, educațional, social al orașului; implicarea tinerilor în procesul decizional şi încurajarea lor să îşi exprime opinia astfel încât să îmbunătățească viața orașului; încurajarea instituțiilor clujene să-și îmbunătățească comunicarea cu principalul lor public, tinerii.

„Clujul are atitudine – Tinerii la putere în 2015” s-a organizat în perioada 2 aprilie – 10 mai 2015 cu scopul de a convinge tinerii clujeni să se implice în viața culturală a orașului și să-și spună părerea, iar aceasta să fie ascultată.

 

Credem că printr-un dialog real generat de societatea civilă oferta culturală a Clujului poate fi adaptată mai bine nevoilor tinerilor.

Mihaela Rus, Președinte Fondator AFA Cluj

 

Tinerii clujeni apreciază festivalurile, cinematografele și spațiile de evenimente culturale din oraș, în timp ce instituțiile și centrele culturale, muzeele, bibliotecile și galeriile de artă mai trebuie să convingă și să cucerească acest public. Acestea sunt concluziile sondajului desfășurat în luna aprilie 2015 prin intermediul site-ului www.clujulareatitudine.ro, în cadrul proiectului „Clujul are atitudine – Tinerii la putere în 2015!”.

Rezultatele măsurătorii au constituit baza de pornire a dezbaterii publice organizate în 6 mai 2015 la Casino-ul din Parcul Central, dezbatere moderată de jurnalistul Mihnea Măruță și la care au participat reprezentanți ai instituțiilor culturale și publice din oraș, membri ai organizațiilor de tineret, jurnaliști și alte persoane interesate de îmbunătățirea ofertei culturale a Clujului.

„Am dorit să privim orașul și comunitatea locală din perspectiva tinerilor, să le aflăm tendințele de consum cultural și cum văd ei oferta orașului în acest an, când Cluj-Napoca este Capitala Europeană a Tineretului. Rezultatele sondajului și interviurile sunt un punct de pornire al dezbaterii în care sperăm să se implice cât mai mulți actori din domeniul cultural și împreună să găsim soluții viabile de dezvoltare comunitară”,  a declarat Mihaela Rus, președintele AFA Cluj.

Chestionarul de pe site-ul www.clujulareatitudine.ro a fost completat în perioada 6-26 aprilie de 1.182 de persoane. Tinerii cu vârste cuprinse între 14 și 35 de ani au constituit publicul-țintă, proiectul fiind promovat cu predilecție către aceștia, atât prin mijloace online, cât și offline.  Răspunsurile au fost anonime, fără restricționarea repondenților, iar întrebările au fost de tip „alegere multiplă”, cu mențiunea că nu s-au putut alege ca preferate decât variantele selectate anterior drept cunoscute. Chestionarul nu reprezintă o cercetare de tip sociologic, ci un instrument care să arate tendințele și interesul cultural al tinerilor clujeni.

Potrivit răspunsurilor înregistrate pe site, TIFF (91%), Electric Castle Festival (90%), Jazz in the Park (81%), Comedy Cluj și TIMAF (câte 62%) conduc topul notorietății, în timp ce festivaluri care au debutat anul trecut, precum We Are Rocking the City și Cluj Blues Fest, înregistrează și ele un grad de notorietate de peste 15%. Cele mai atractive festivaluri pentru tinerii clujeni sunt TIFF (71%), Jazz in the Park (64%) și Electric Castle (57%).

Cinematografele se bucură și ele de un grad mare de notorietate în rândul celor care au răspuns la chestionar: câte 97% Cinema „Florin Piersic” și Cinema City din Iulius Mall, câte 94% Cinema City din Polus Center și Cinema „Victoria”. Preferințele repondenților se îndreaptă cu precădere spre „Florin Piersic” (61%) și Cinema City din Iulius Mall (52%), în timp ce 42% aleg și Victoria, iar 34% și Cinema City din Polus Center.

La capitolul „spații de evenimente culturale”, înregistrează o notorietate de peste 80% Cluj Arena, Casino-ul din Parcul Central, Sala Sporturilor „Horea Demian” și Bastionul Croitorilor, în timp ce spații precum teatrele român și maghiar, Fabrica de Pensule, Casa de Cultură a Studenților, Auditorium Maxim ori Muzeul de Artă beneficiază de o notorietate de peste 40%. Capitolul preferințe este deschide de Casino-ul din Parcul Central (64%), urmat de  Cluj Arena, Bastionul Croitorilor și Auditorium Maximum (între 35 și 53%).

În timp ce festivalurile, filmele și spațiile de evenimente sunt interesante pentru tinerii din Cluj, instituțiile culturale, muzeele, centrele culturale, bibliotecile și galeriile de artă mai trebuie să convingă și să cucerească acest public. Gradul de apreciere pentru Filarmonica de Stat „Transilvania”, Fabrica de Pensule, teatrele și operele române și maghiare este cuprins între 19 și 49%, în timp ce notorietatea ajunge la 79% (filarmonica).

În cazul muzeelor, cele mai cunoscute sunt Muzeul Etnografic al Transilvaniei (86%), Muzeul de Farmacie (71%) și Muzeul de Artă (46%). Colecțiile lor sunt considerate interesante de 56% dintre repondenți (Muzeul Etnografic), respectiv 34% (Muzeul de Farmacie) și 24% (Muzeul de Artă). La capitolul „Centre culturale”, topul este condus de British Council (81% notorietate, 58% interes), Institutul Cultural Francez (69% notorietate, 37% interes), Centrul Cultural German (57% notorietate, 25% interes) și Institutul Confucius (54% notorietate și 13% interes), în concordanță cu interesul crescut al tinerilor clujeni pentru limbi străine.

Cea mai cunoscută și frecventată bibliotecă este B.C.U. „Lucian Blaga” (90% din repondenți au auzit de ea și 62% o preferă), urmată de Biblioteca Institutului Francez și biblioteca județeană „Octavian Goga”. La galeriile de artă, topul notorietății este deschis de Galeria Plan B (31%), urmată de Galeria Veche Cluj-Napoca (28%) și Galeria de Artă Cluj-Napoca (23%). Aceeași ierarhie se păstrează și la preferințe, cu mențiunea că procentele înregistrate aici sunt de 21% (Plan B), respectiv 17% (Galeria Veche și Galeria de Artă).

Dezbaterea a pornit de la rezultatele chestionarului, precum și de la interviurile realizate de voluntarii AFA și de vox pop-urile culese de studenții de la FSPAC. Participanții au analizat profilul evenimentelor culturale de succes și modalități de a crește interesul tinerilor pentru zone culturale unde aceștia ajung mai rar, urmând ca dialogul să continue între părțile direct interesate.

 

2018-09-19T11:21:43+00:00 September 28th, 2015|