Transilvania Business: „Modelul Napotex”

Cornelia Nagy este un prototip pentru managerul de succes, care știe să își reinventeze afacerea și să o adapteze în funcție de evoluțiile pieței. Astfel, ea a reușit să transforme Napotex într-o afacere care a trecut cu bine peste valurile crizei și care a devenit, acum, o adevărată mină de aur.

Cornelia Nagy are o cultură vastă și este pasionată de artă și de istorie. Biroul ei, mobilat cu mult bun-gust, exprimă o personalitate puternică și deschisă spre viitor, însă fără să uite lecțiile trecutului. Astfel, papirusuri egiptene de o foarte bună calitate, care simbolizează Istoria, se află în aceeași încăpere cu un glob pământesc ce semnifică deschidere și cu tehnică de ultimă generație, care prevestește tehnologiile viitorului. Iar lecția de istorie practică servită de Cornelia Nagy este desprinsă din exemplele marilor cuceritori. La fel ca și Alexandru Macedon ori Iulius Caesar, ea a ocupat puncte strategice. Cel mai important este reprezentat de baza logistică situată exact peste drum de Aeroportul Internațional Cluj-Napoca, principala poartă aeriană a Transilvaniei și, totodată, un important hub comercial al Europei de Est.

Această lecție i-a făcut pe mulți dintre cunoscuții managerului general al Napotex să o asemene pe Cornelia Nagy cu Angela Merkel, cu păstrarea proporțiilor de rigoare. Astfel, dacă Angela Merkel a reinventat Germania și a transformat-o dintr-o țară care se temea pentru viitorul ei și care avea probleme structurale, generate de diferențele mari dintre landurile foste comuniste și cele occidentale, într-un stat în care viitorul începe azi, Cornelia Nagy a reinventat afacerea Napotex. În prima fază, în anii tulburi ai tranziției, a evitat una dintre marile greșeli comise de alți manageri: privilegierea spațiilor de birouri din centrele orașelor și neglijarea periferiei.

Napotex a păstrat și și-a extins baza logistică din cartierul clujean Someșeni, de lângă aeroport, care a devenit azi unul dintre punctele – cheie ale economiei clujene. De asemenea, în anii boom-ului imobiliar, când alți manageri se lansau în investiții nerealiste, cu speranța că prețurile vor crește necontenit, Cornelia Nagy a optat pentru o dezvoltare organică și sănătoasă a afacerii, iar investițiile au fost realizate din resursele proprii generate de Napotex. Astfel că declanșarea crizei economice a găsit Napotex bine ancorată și cu perspective excelente, în timp ce alte societăți asemănătoare din Transilvania au fost lovite de recesiune ca de un tsunami. Acum, cazul Napotex a devenit un model de economie aplicată, demn de a fi urmat și de alți manageri.

Viziune realistă

Modul de management al Corneliei Nagy poate fi rezumat în cuvântul realist. Ea a preluat o companie de comerț, însă, în prezent, afacerile Napotex sunt generate de închirieri. Structura afacerii s-a transformat radical, după ce Cornelia Nagy și-a dat seama că multe dintre companiile de comerț care activau în centrul Clujului și care erau clienții Napotex aveau să fie grav afectate de mutațiile generate de deschiderea celor două mall-uri din Cluj. Peste acest fenomen s-au adăugat concurența neloială și importurile masive de marfă proastă, adusă din Turcia ori din China.

Astfel că, în loc să mizeze pe rolul de centru logistic pentru companiile ardelenești producătoare de bunuri precum textilele, Napotex a mizat pe închirierea spațiilor de depozitare unor companii care activează în domenii diferite. Iar diversificarea activității a redus riscurile. Astfel, ”de 18 ani, Napotex a reușit să rămână pe profit, iar investițiile au fost realizate fără a lua un leu credit bancar”, spune Cornelia Nagy. Prețurile practicate de Napotex au fost cele corecte, în sensul că, în anii de boom imobiliar ele nu au fost umflate în mod artificial. Acesta este și motivul pentru care, în această perioadă, nici unul dintre clienți nu a venit la Cornelia Nagy să îi ceară scăderea chiriei. ”Oamenii, chiriașii, au apreciat parteneriatul onest pe care l-am propus noi”, spune managerul general al Napotex. Iar stabilitatea oferită de acest parteneriat a constituit o bază bună pentru extinderea afacerilor chiriașilor Napotex, în ciuda crizei.

”Pot să spun că mă implic foarte mult. Nu mai am un business, acum am 40”, glumește Cornelia Nagy, care se străduiește să îi ajute pe clienții ei la fel cum ar face-o cu un departament intern al Napotex. În prezent, societatea administrată de Cornelia Nagy este un model de eficiență. Cu nouă angajați, deservește 40 de clienți, care generează o cifră de afaceri de 400.000 de euro și un profit planificat pentru acest an de 150.000 de euro. Iar aceste cifre sunt argumente solide pentru ca acționarul majoritar al Napotex, SIF Banat-Crișana, să mizeze în continuare, pe termen lung, pe managerul Cornelia Nagy.

Transformare

Un lucru interesant este transformarea de la nivelul locurilor de muncă. Acum 18 ani, la Napotex lucrau 150 de angajați. Acum, în baza logistică de la aeroport lucrează tot atâția, însă oamenii sunt mult mai bine plătiți de cei 40 de angajatori din perimetrul Napotex. În prezent, 85 la sută din spațiile Napotext sunt depozite, iar 15 la sută sunt birouri. Cornelia Nagy va investi și în acest an în creșterea gradului de confort și în creșterea calității acestor spații. Astfel, toți cei care au depozite în zone precum Apahida ori Turda vor să își facă birouri în Napotex, afirmă Cornelia Nagy. Iar extinderea Aeroportului Internațional Cluj-Napoca și construirea centurii rutiere Vâlcele – Apahida vor duce la creșterea gradului de atractivitate pentru baza logistică Napotex.

Sursa: Transilvania Business

This post is also available in Engleză